Regulile CV-ului în România

Ce așteaptă angajatorii din România pe un Curriculum Vitae (CV), ce le permite legea să ceară și unde cele două nu sunt de acord.

Numește-l CV pentru România sau resume pentru România: este același document.

Aceasta este cercetare, nu consultanță juridică. Legislația muncii și cea privind protecția datelor se schimbă, regulile de stat și provinciale contează în țările federale, iar practica variază după industrie și vechime. Fiecare intrare arată când a fost cercetată și cât de siguri suntem. Unde nu s-a publicat nimic de încredere, scrie Negăsit, nu o presupunere.

Legea și practica, alăturate

Eticheta din dreapta este ce așteaptă angajarea locală. Cele două linii de sub ea sunt legea și obiceiul, care adesea nu sunt de acord.

Fotografie: Obișnuit

Obișnuit în România; practica standard de a include fotografia de cap profesional, dacă nu se specifică altfel în anunțul de loc de muncă

Ce spune legea: Nicio cerință legală sau prohibiție. RGPD (UE 2016/679) și Legea nr. 190/2018 restricționează colectarea și prelucrarea fotografiilor ca date personale; angajatorul trebuie să aibă o bază legală. Includerea rămâne opțională.

Data nașterii: Obișnuit

Obișnuit de a include data de naștere și locul de naștere în secțiunea de detalii personale; practica obișnuită în România

Ce spune legea: Nicio prohibiție legală pe aplicant furnizând data nașterii. Legea nr. 202/2002 și Legea nr. 48/2002 protejează împotriva discriminării pe bază de vârstă în decizii de angajare; angajatorul nu poate discrimina pe bază de vârstă chiar dacă data nașterii dezvăluit.

Starea civilă: Obișnuit

Obișnuit de a include starea civilă (starea civilă) în secțiunea de detalii personale; obișnuiește în CV-urile din România, deși nu este legal necesar

Ce spune legea: Nicio prohibiție legală. Legea nr. 202/2002 și cadrul mai larg anti-discriminare interzic discriminarea pe bază de stare civilă/familială în decizii de angajare.

Sex sau gen: Opțional

Opțional; nu este standard să includeți genul pe CV, deși unii solicitanți îl includ în demografie

Ce spune legea: Legea nr. 202/2002 interzice discriminarea pe bază de sex/gen în recrutare și angajare. Angajatorii trebuie să stabilească egalitate de oportunități și tratament între bărbați și femei.

Naționalitate: Obișnuit

Obișnuit de a include naționalitatea în secțiunea de detalii personale a CV-ului din România

Ce spune legea: Nicio prohibiție legală pe declarare de naționalitate. Legea nr. 48/2002 interzice discriminarea pe bază de naționalitate, etnie sau origine națională în angajare.

Numărul de identificare național: Evită

Evita la depunerea inițială a CV; de obicei solicitată separat dacă se face ofertă de angajare

Ce spune legea: Legea nr. 190/2018 (implementare RGPD) restricționează colectarea numerelor de identificare ca date personale; nu există prohibiție specifică, dar practica este să se evite includerea ID-ului național, numerelor de pașaport sau ID-ului fiscal pe CV în etapa de recrutare.

Restul intrării

Numele local al documentului: Curriculum Vitae (CV)
Limba în care se depune: Română; engleză obișnuită în companii internaționale și multinaționali
Lungime tipică: 2-3 pagini tipice; format detaliat așteptat în comparație cu CV-urile occidentale
Detalii de adresă așteptate: Orașului sau regiune acceptabil; adresa completă din casă nu este necesară și din ce în ce mai descurajată
Semnătură și dată: Nicio dovadă a cerinței de semnătură sau dată scrisă de mână pe CV
Formă prevăzută oficial: Europass disponibil și utilizat pentru mobilitate pe scară largă la UE; niciun formular oficial specific României obligatoriu pentru angajarea internă
Religie, etnie sau castă: Legea nr. 48/2002 interzice discriminarea pe bază de religie, rasă, culoare, etnie, descendență, limbă în toate contextele de angajare și viață publică. Angajatorii nu pot solicita sau baza decizii pe aceste caracteristici. Prelucrarea acestor date interzisă sub Legea nr. 190/2018 fără consimțământ explicit.
Sănătate, dizabilitate sau sarcină: Legea nr. 48/2002 și Legea nr. 202/2002 protejează persoanele cu dizabilități de discriminare. Angajatorii nu pot solicita informații despre dizabilitate sau sănătate decât dacă sunt direct relevante pentru loc și justificate. Informațiile despre sănătate/dizabilitate nu trebuie să apară pe CV decât dacă candidatul alege să le dezvăluie pentru cereri de acomodare.
Alte anexe obișnuite: Niciun atașament prescris pe CV; referințe, certificate, verificare poliție pot fi solicitate separat post-ofertă
Ce nu are voie să ceară angajatorul: Conform Legii nr. 202/2002 și Legii nr. 48/2002: angajatorii nu pot solicita sau discrimina pe baza sexului, vârstei, stării civile, stării familiale, rasei, culorii, etniei, religiei, originii naționale, orientării sexuale, dizabilității, stării de sănătate, credințelor, sau apartenenței la categorii sociale. Legea nr. 190/2018 (RGPD) restricționează colectarea datelor de categorie specială fără bază legală și consimțământ explicit.
Legi numite: Legea nr. 202/2002, din 19 aprilie (Legea nr. 202/2002 privind egalitatea de șanse și de tratament între femei și bărbați); Legea nr. 48/2002, din 16 ianuarie (Legea nr. 48/2002 pentru protecția împotriva discriminării); Legea nr. 190/2018 (implementând RGPD); Ordonanța Guvernului 137/2000 (OG 137/2000 privind anti-discriminarea, modificată de Legea 48/2002)
Regim de protecție a datelor: Legea nr. 190/2018 (implementând RGPD UE 2016/679) + ANSPDCP (Autoritatea Națională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal) ca autoritate independentă
Legi antidiscriminare: Legea nr. 202/2002 (egalitate de gen și egalitate de oportunități); Legea nr. 48/2002 (protecție generală anti-discriminare); Ordonanța Guvernului 137/2000 (cadrul anti-discriminare)
Sursă în limba locală: Limba română

De unde provine

Cercetat la 2026-08-15. Verificat independent la 2026-08-15. Siguranță Ridicată. Rezultatul acelei verificări: Confirmat.

Note: LEGEA versus PRACTICA: Legea română (Legea nr. 202/2002, Legea nr. 48/2002, Legea nr. 190/2018) restricționează cererile angajatorilor pentru caracteristici protejate și interzice discriminarea la angajare, dar nu prescrie format de CV sau conținut obligatoriu pentru solicitanți. PRACTICA arată includerea obișnuită a fotografiei, datei nașterii, stării civile și naționalității pe CV-urile române ca standard, spre deosebire de practica occidentală; aceasta reflectă cultura locală de angajare și nu încalcă legea atâta timp cât angajatorul nu discriminează pe bază de informații dezvăluite. ANSPDCP aplică GDPR la nivel național; solicitanții nu sunt obligați din punct de vedere legal de GDPR, dar trebuie să consimtă la prelucrarea datelor de către angajatori. CV-urile române sunt de obicei 2-3 pagini cu informații detaliate, reflectând așteptarea unor istorice profesionale cuprinzătoare.

Cercetat cu asistenți AI pornind de la o listă de verificare scrisă, apoi verificat independent. Cum am cercetat asta